Industria retailului, cu tot ecosistemul pe care îl presupune dezvoltarea sa, dar mai ales operarea sa a fost întotdeauna o zonă de operațiuni speciale.
Matius Ichim a fost unul dintre invitații celei de a doua ediții a Retail Summit, eveniment organizat de Newsweek Romania, în data de 8 Martie, unde a vorbit despre tendințe, sustenabilitate dar și soluții punctuale, identificate cu ajutorul platformei Prioretail. De asemenea, a scanat modul în care #digitalul a provocat spațiul #brick and mortar, de la apariția internetului pâna în prezent, din perspectiva sa ca arhitect ce coordonează primul studio de arhitectură specializat exclusiv în livrarea de servicii către #retaileri, dar și către #centre_comerciale.
Începuturile e-Retailului
La început au fost sistemele de tracking (urmărire) și de balizaj (beacon). Instrumentele erau integrate în corpurile de iluminat, în rafturi și chiar în vitrinele magazinelor. Acestea colectau mai mult sau mai puțin rudimentar date despre trafic și eficiența anumitor categorii de produse, prin prisma dispunerii acestora în #customer_journey-ul consumatorului_de_retail. În esență, retailerii (multinaționali în majoritatea acestora) monitorizau ceea ce și astăzi a rămas relevant. Anume timpul petrecut de un vizitator într-un spațiu comercial, respectiv cel mai important: rata de conversie a vizitatorilor în potențiali clienți și ulterior în #clienți (de preferat fideli).
Evoluție retail
Instrumentele s-au perfecționat rapid, odată cu tehnologia IT și în paralel cu adoptarea acesteia de către clienți și industriile care gravitează în jurul fenomenului comercial cu amănuntul. Astfel, au apărut în piață instrumente de tipul: #digitalmarketing, #influencing, #customercare și la foarte scurt timp #G.D.P.R și 5G.
Evoluția fenomenului digitalizării comerțului a impactat întreaga piață. MATIUS Studio a fost coautor în proiecte naționale, dar și internaționale de digitalizare a spațiului fizic prin combinarea realităților virtuale, augmentate cu cele fizice. S-au făcut eforturi intelectuale, creative și financiare colosale, iar efectele au început să se vadă. Firește, o parte a industriei offline s-a panicat. Totul a culminat cu evidenta dominare a fenomenului comerțului digital, din anii de #lockdown.
Retail online & offline
În procesul de sincronizare al celor două tabere, pentru a oferi clientului o experiență fără cusur, esențiale au fost două aspecte: evoluția unui limbaj tehnologic în rândul grupurilor de populații care a migrat dinspre segmentul format de tineri #early_adopters către cele recunoscute ca fiind conservatoare, dar mai potente financiar. Totul în contextul unei nevoi antropologice esențiale de #togetherness.
Păstrând ideea de mai sus, aducem în discuție cazul observat de Matius într-un mall din București care a lansat imediat după pandemie, într-un spațiu mic, un concept de retail adresat influencerilor, realizat cu scopul de a atrage triburile acestora din on-line către off-line.
Trendul de a pregăti spațiile brick and mortar pentru o experiență de shopping prietenoasă cu obiceiurile consumatorului online l-au experimentat și îmbunătățit pionierii din afara țării (Apple, Nike, Walmart, H&M, Sephora). În intern, trendul a fost adoptat rapid de către jucători precum: Flanco, Altex, Carrefour, Fashion Days, Sensiblu, Douglas. Aceștia au îmbinat experiența de cumpărare on-line cu cea offline oferind clienților lor o experiență #interactivă și multisenzorială. Ulterior observăm că și ceilalți retaileri au preluat formula. Și vedem tot mai des în centrele comerciale/magazine display-uri interactive, zone de scanare a produselor, aplicații A.R. prin care consumatorul poate testa bunuri instant, de pe propriul telefon, într-o realitate augmentată, fără a desigila un produs.
Drept urmare, printr-o experiență integrată, cele două lumi au reușit să devină simbiotice, clientul să primească #instant gratification, iar amândoi să-și rezolve probleme de cash, logistică (însemnând aici stockuri updatate în timp real, programare a punctului și zilei de pick-up respectiv retur).
Ca o concluzie, marea provocare va fi în acceptarea de către clienți a scanării 3d a propriilor corpuri și primirea unui avatar cu care pot ulterior să populeze multiversul, dar și prin folosirea acestui virtual persona în lumea reală. Rata de succes a alegerii produsului potrivit ca mărime va duce astfel la scăderea numărului de încercări până la identificarea ținutei sau a pantofilor potriviți, la scăderea volumului de retururi, deci implicit a consumului de combustibil, a amprentei de carbon și de ce nu a costurilor.
